Parohia Catedralei Sfântul Iosif a fost înfiinţată în anul 1895 de către Arhiepiscopul Otto Zardetti. Iniţial, parohia Catedralei a avut un teritoriu foarte mare, aproximativ jumătate din suprafaţa Bucureştiului. După înființarea altor parohii în București, teritoriul acesteia s-a restrâns, reprezentând astăzi zona centrală a capitalei.

Parohia Catedralei nu are casă parohială proprie, preoţii ei locuind în palatul arhiepiscopal.

Primul paroh, menţionat în documentele de arhivă mai întâi ca misionar şi mai apoi ca administrator parohial, paroh şi canonic al Catedralei a fost Pr. Josephus Baud (1898 ‑ 1911). Au urmat apoi:
* Pr. Carol Auner,  paroh și canonic (1911 ‑ 1932);
* Pr. Joseph Schubert, paroh şi canonic (1932 ‑ 1950);
* Pr. Ioan Tucșer / Tuchserer, vicar substitut (1950 – 1952);
* Pr. Andrei Despina, vicar substitut (1953 ‑ 1957);
* Pr. Emanoil Kreiss, vicar substitut (1957 – 1958);
* Pr. Emil Kendelbacher, vicar substitut (1958 ‑ 1980);
* Pr. Eugen / Jenö Szilaghyi, vicar administrativ (1980 ‑ 1983);
* Pr. Isidor Mărtincă, paroh şi decan (1983 ‑ 1984);
* Pr. Iosif Cobzaru, administrator parohial (1984 ‑ 1985);
* Pr. Eugen Bortoș, paroh (1985 – 2010);
* Pr. Ioan Ciobanu, paroh (2010 –   ).

Parohia Catedralei numără 570 de familii, cu 1670 credincioși. Pe teritoriul parohiei activează Congregația Surorilor „Maria Bambina”.

Mai multe informaţii în monografia Parohia Catedralei „Sf. Iosif” din București .