După 10 ani de procese pentru apărarea, conservarea și punerea în valoare a Catedralei Sf. Iosif, Arhiepiscopia Romano-Catolică București a obținut zeci de decizii irevocabile, dintre care unele au anulat sau confirmat anularea autorizației de construire a clădirii auto-intitulate Cathedral Plaza, altele au stabilit radierea din cartea funciară a intabulării ei frauduloase, imposibilitatea racordării ei la sistemul de electricitate sau la sistemul de gaze naturale, ș.a., însă cele mai importante au dispus desființarea clădirii, în sarcina Primarului General al Municipiului București, și exproprierea terenului pentru cauză de utilitate publică, în sarcina Guvernului României.

2006

* 13 februarie 2006 – SC Millennium Building Development SRL (MBD) semnează o declarație notarială, prin care se obligă să nu acționeze în justiție Primăria sectorului 1, în cazul în care vor fi anulate contractele de concesiune, prin care Primăria Capitalei îi atribuise, în 2002 și 2005, fără licitație, parcele de terenuri din domeniul capitalei;

* 24 februarie 2006 – se eliberează autorizația de construire a Cathedral Plaza, beneficiar Millennium Building Development SRL (MBD);

* martie 2006 – încep lucrările de construire;

* 13 martie 2006 – Arhiepiscopia Romano Catolica București (ARCB) se adresează Primăriei Sectorului 1 și autorităților cu competențe în domeniu cerând oprirea lucrărilor, analizarea modului de avizare și autorizare a Cathedral Plaza, solicitând totodată retragerea autorizației de construire obținută pe căi obscure, cu viclenie și rea credință;

* 24 aprilie 2006 – ARCB inițiază demonstrații în stradă, pichetări ale sediilor diferitelor instituții, adresează memorii, organizează conferințe de presă. Câțiva enoriași încep greva foamei. MBD începuse lucrările cu toate că nu avea acordul notarial al ARCB pentru noua construcție, după cum impunea certificatul de urbanism din 2005, nici nu făcuse o expertizare a Catedralei înainte de începerea lucrărilor, așa cum prevăzuse avizul Ministerului Culturii din 2001;

* 28 aprilie 2006 – ARCB inițiază procesul de anulare a autorizației de construire în instanţă, introducând o cerere în acest sens la Tribunalul București, prin care solicita şi suspendarea executării lucrărilor de construire;

* 10 mai 2006 – Inspectoratul de Stat în Construcții a întocmit un raport de specialitate semnat de 12 experți prin care se concluzionează că există multe aspecte în avizarea și autorizarea construcției care atrag nelegalitatea acestora și nulitatea autorizației de construire;

* 29 iunie 2006 – Senatul României adoptă hotărârea 23/2006 prin care înființează Comisia de anchetă având drept scop investigarea condiţiilor de legalitate şi de oportunitate privind construirea imobilului Cathedral Plaza în imediata apropiere a Catedralei romano-catolice Sfântul Iosif din Bucureşti, precum şi a proiectelor de construire şi de sistematizare care afectează zonele istorice din municipiul Bucureşti;

* 18 august 2006 – Ministerul Afacerilor Externe, informat de toate ilegalitățile constatate de ISC, propune prin nota nr. B1-1/11576 adresată Prim-ministrului Guvernului României, adoptarea unei poziții de fațadă care să indice îngrijorarea autorităților pentru Catedrala Sf. Iosif, cu gândul de a evita intervenția preconizată a Sf. Scaun și pentru a împiedica oprirea lucrărilor solicitată de ARCB la toate autoritățile, inclusiv în justiție;

* 9 noiembrie 2006 – Senatul României adoptă hotărârea 40/2006 privind aprobarea concluziilor Comisiei de anchetă, prin care printre altele cere Guvernului României și Inspectoratului de Stat în Construcții să oprească lucrările la Cathedral Plaza;

2007

* 19 februarie 2007 – Senatul României adoptă hotărârea 5/2007 privind aprobarea concluziilor Comisiei de anchetă. Senatul prin această hotărâre a identificat existența unor grupuri de interese care au parazitat autoritățile publice și a cerut explicit atât implicarea parchetului cât și inițierea unui proiect de expropriere, ambele măsuri fiind însă ignorate de Ministerul Public, respectiv de Guvernul României și Primăria Municipiului București;

* 6 iunie 2007 – ARCB depune la Palatul Cotroceni petiția împotriva existenței construcției, semnată de 153.000 de cetățeni;

* 10 iulie 2007 – Tribunalul Dolj dispune oprirea lucrărilor la Cathedral Plaza și suspendă valabilitatea autorizației de construire. Dosarul inițiat la Tribunalul București a fost strămutat la cererea MBD întâi la Tribunalul Constanța și apoi la Tribunalul Dolj. În toată această perioadă (1 an și 4 luni) MBD a continuat lucrările, nicio autoritate a statului român nu a intervenit pentru a opri lucrările;

* 25 iulie 2007 – MBD inițiază o serie de aproximativ 15 procese prin care încearcă repornirea lucrărilor, toate fiind pierdute; totodată încearcă să blocheze parcursul procesului de anulare a AC, invocând excepția de neconstituționalitate a unui articol din Legea 422 din 2001 privind monumentele istorice. Urmare a excepției de neconstituționalitate, s-a suspendat judecarea procesului de anulare a autorizației până la pronunțarea Curții Constituționale;

* 27 septembrie 2007 – Parlamentul European a adoptat cu 424 de voturi Rezoluția nr. 0054/2007 prin care a condamnat ferm construcția ilegală Cathedral Plaza și a cerut statului roman să ia măsuri de urgență;

* 5 octombrie 2007 – Înalta Curte de Casație și Justiție, prin decizia irevocabilă 3757/2007, respinge ca nefondat recursul MBD împotriva Hotărârii Senatului 40/2006;

2008

* 7 iulie 2008 – Curtea Constituțională adoptă decizia nr. 822/2008 referitoare la respingerea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 48 lit. d) din Legea nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice. Excepția de neconstituționalitate fusese ridicată de către MBD;

2009

* 27 februarie 2009 – Tribunalul Dâmbovița, unde ajunsese dosarul tot la cererea de strămutare inițiată de MBD, anulează autorizația de construire prin sentința nr. 122/2009 pentru următoarele motive: autorizația a fost emisă de un organ necompetent, în speță Primăria sectorului 1 București; lipsa avizului Ministerului Culturii și Cultelor, sub aspectul neobținerii lui pentru perioada în care s-a solicitat autorizația de construire și sub aspectul implicațiilor pe care le are construcția de 19 etaje și subsol de 4 nivele; lipsa acordului ARCB în formă autentică pentru autorizația de construire; lipsa expertizării Catedralei înainte de emiterea AC; nerezolvarea plasticii arhitecturale a fațadelor noii construcții înainte de obținerea AC; lipsa altor avize care au fost stabilite prin certificatul de urbanism din 2004;

* 25 iunie 2009 – Curtea de Apel Ploiești admite recursul MBD și repune autorizația de construire în legalitate prin decizia nr.1025/2009;

* 12 iulie 2009 – comunitatea catolică organizează un protest fără precedent împotriva Cathedral Plaza, închizând duminica toate bisericile și celebrând o singură Sfântă Liturghie la Catedrala Sf. Iosif, după care mai bine de 6000 de persoane au mers în procesiune la sediul Guvernului României;

* 22 octombrie 2009 – Primarul General Sorin Oprescu somează public MBD să înceteze lucrările la Cathedral Plaza întrucât autorizația de construire expirase în iunie 2009; somația nu a avut niciun efect, MBD a continuat lucrările în mod ilegal;

2010

* 3 noiembrie 2010 – Curtea de Apel Suceava prin decizia irevocabilă nr. 1989/2010 revizuiește decizia nr. 1025/2009 a Curții de Apel Ploiești și anulează irevocabil autorizația de construire. Împotriva acestei decizii au fost exercitate 6 căi extraordinare de atac, toate respinse de Curtea de Apel Suceava, ultima pe 11 iulie 2011. Motivele anulării AC reținute de instanță sunt: autorizația a fost emisă de un organ necompetent din punct de vedere material; lipsa avizului Ministerului Culturii și Cultelor; neîndeplinirea condițiilor stabilite prin certificatul de urbanism; lipsa expertizării tehnice a Catedralei Sf. Iosif, înainte de eliberarea AC, în vederea stabilirii stării fizice a structurii de rezistență; lipsa acordului notarial al ARCB; lipsa efectuării unei expertize tehnice privind neafectarea clădirilor învecinate, cu referiri privind neafectarea lor în caz de seism; avizul 80/Z/6.02.2006 al DCPCN al Municipiului București este nul, întrucât a fost emis de un organ necompetent;

2011

* 2 iunie 2011 – MBD încheie cu Distrigaz Sud Rețele contract nr. 11053008 de racordare la sistemul de distribuție a gazelor naturale, neavând autorizație valabilă de construire;

* 10 iunie 2011 – MBD înscrie CP în cartea funciară, în condițiile în care nu îndeplinea cerințele legale: nu avea AC, iar procesul verbal la finalizarea lucrărilor, fabricat cu data de 21.10.2010, nu avea semnătura autorității emitente a autorizației;

* 1 septembrie 2011 – Primarul General prin înștiințarea nr. 3003 somează MBD și cere ca în 10 zile să înceapă demontarea Cathedral Plaza, si acest demers fiind fără efect;

* 27 septembrie 2011 – Oficiul de Cadastru si Publicitate Imobiliara Sector 1, la cererea Primarului General al Capitalei Sorin Oprescu, prin încheierea nr. 352798 radiază înscrierea provizorie a Cathedral Plaza în cartea funciară, înscriere realizată fraudulos după anularea autorizației de construire. Practic din punct de vedere juridic clădirea nu există;

* 12 octombrie 2011 – MBD desființează șantierul la aproape 1 an de la anularea autorizației și de la întocmirea falsului proces verbal de recepție;

2012

* 7 februarie 2012 – ARCB a depus la sediul Primăriei Capitalei o petiție semnată de 12.500 de persoane prin care cerea Primarului General să înceapă desființarea clădirii ilegale;

* 13 martie 2012 – întrucât Primarul nu a răspuns cererii ARCB și celor peste 12.500 de cetățeni, la Tribunalul Dâmbovița s-a introdus cerere de obligare a Primarului la luarea măsurilor necesare pentru revenirea la situația anterioara autorizării construcției Cathedral Plaza;

* 10 aprilie 2012 – Curtea Europeana a Drepturilor Omului respinge plângerea MBD formulata împotriva României;

* 20 iunie 2012 – Tribunalul București prin sentința nr. 2833 respinge cererea de obligare a PMB de eliberare a acordului de racordare a Cathedral Plaza la rețeaua electrică. Sentința a devenit irevocabilă prin nerecurare;

* 27 iunie 2012 – Înalta Curte de Casație si Justiție prin decizia irevocabilă nr. 3237/2012 obligă Guvernul României la soluționarea cererii de expropriere a imobilului aparținând MBD;

* 28 iunie 2012 – Tribunalul Dâmbovița prin sentința nr. 2520/2012 îl obligă pe Primarul General al Capitalei să emită decizia privind desființarea construcției – imobil de birouri Cathedral Plaza, situată în București, str. General Berthelot nr.11 – 15, sector 1 și respectiv str. Luterana, nr.15 și 15A, sector 1, realizată fără autorizație de construire legală. Dispune obligarea pârâtului la luarea tuturor măsurilor administrative de aducere a terenului în situația anterioară emiterii autorizației, în vederea refacerii cadrului natural din zona de protecție a Catedralei Sf. Iosif;

* 1 noiembrie 2012 – Curtea de Apel București prin decizia nr. 3880/2012 respinge irevocabil suspendarea înștiințării nr. 3003/2011 a Primarului General prin care acesta din urmă cerea demontare Cathedral Plaza de către MBD;

2013

* 23 ianuarie 2013 – Curtea de Apel Ploiești prin decizia nr. 456/2013 stabilește irevocabilitatea deciziei nr. 2520/2012 pronunțată de Tribunalului Dâmbovița. Astfel Primarul General al Capitalei trebuie să pună în aplicare, în termen de 30 de zile, decizia irevocabilă de desființare a CP și de refacere a parcului de lângă Catedrala Sf. Iosif;

* februarie 2013 – acțiunile firmei MBD sunt preluate de la israelianul Eyal Ofer de către grecul Ioannis Papalekas. Tot în această perioadă firma de avocatură NNDKP (Ana Diculescu Șova), firma de casă a PMB, preia asistența juridică a MBD, iar SCA Zamfirescu, Racoți & Partners trece de la MBD la asistarea juridica a PMB;

* 27 februarie 2013 – MBD, prin noii avocaţi, introduce la Tribunalul București cerere, împotriva PMB, de intrare în legalitate a Cathedral Plaza, dosar ce primește primul termen după mai bine de 1 an, pe 04.06.2014. În acest dosar PMB nu a semnalat existența deciziei irevocabile de desființare a CP, decizie care împiedică regularizarea clădirii. A trebuit să intervină ARCB pentru a semnala existența deciziei de demolare.

* 19 iunie 2013 – ARCB obține încuviințarea executării silite a Primarului General al Capitalei, care este obligat să pună în aplicare decizia irevocabilă de desființare a CP și de refacere a parcului de lângă Catedrala Sf. Iosif;

* 16 septembrie 2013 – ARCB îl somează prin executor judecătoresc pe Primarul General să emită decizia de desființare a Cathedral Plaza, în conformitate cu sentința 2520/2012 devenită irevocabilă;

* 25 septembrie 2013 – Primarul General emite dispoziția 1024 cerând realizarea unor expertize tehnice pentru dezmembrarea clădirii Cathedral Plaza, însă lucrurile au luat un curs nefiresc, expertizele atât de clamate de primar de fapt urmăresc salvarea Cathedral Plaza și nu dezmembrarea acesteia;

2014

* 27 mai 2014 – Cutea de Apel Ploiești respinge irevocabil contestația în anulare formulată de Primarul General împotriva sentinței 2520/2012 a Tribunalului Dâmbovița. Și la fond Tribunalul Dâmbovița respinsese această contestație în anulare, în data de 21.02.2014;

* 3 iunie 2014 – ARCB depune la DNA plângere împotriva arhitectului șef al capitalei și a câtorva funcționari publici din Primăria Capitalei pentru infracţiuni de corupţie şi obstrucţionare a Justiţiei în executarea deciziei irevocabile 2520/2012, de dezmembrare a CP;

* 1 octombrie 2014 – Tribunalul București, prin decizia irevocabilă 3024, anulează contractul nr. 11053008 de racordare la sistemul de distribuție a gazelor naturale, încheiat între MBD și Distrigaz Sud Rețele;

* 16 octombrie 2014 – Curtea Europeană a Drepturilor Omului a informat ARCB că plângerea sa împotriva României este admisibilă și a fost comunicată Guvernului României;

2015

* 3 februarie 2015 – Primarul general al municipiului București a investit Tribunalul Dâmbovița cu o cerere de contestare la executare (dosar 631/120/2015) având ca obiect lămurirea titlului executoriu reprezentat de sentința civilă nr. 2520/2012. Prin pronunțarea hotărârii intermediare nr. 351/15.04.2015 de către Tribunalul Dâmbovița a fost suspendată executarea silită a Primarului iar prin hotârărea 508/11.09.2015 a CA Ploiești executarea silită a fost repusă în vigoare;

* 20 martie 2015 – ARCB depune la DNA plângere împotriva Primarului General, a noului proprietar al MBD și a câtorva funcționari publici din Primăria Capitalei pentru constituire de grup infracțional organizat cu scopul de a împiedica executarea deciziei irevocabile de dezmembrare a CP;

* 3 aprilie 2015 – Tribunalul București suspendă contestația la executare (dosar 27636/300/2013) exercitată de Primarul General al Municipiului București până la soluționarea dosarului 631/120/2015. La fond Judecătoria Sectorului 2 București a respins contestația în data de 25.09.2014;

* 27 aprilie 2015 – Ioannis Papalekas inițiază o acțiune judecătorească prin care solicită obligarea Monseniorului Ioan Robu (personal) și a ARCB la plata daunelor morale de 5 milioane de euro, invocând o afectare a imaginii publice și a demnității sale prin anuțarea în presă a plângerii înaintate către DNA. MBD inițiază o campanie agresivă împotriva Monseniorului Ioan Robu, care se desfășoară pe rețelele de socializare și în mass-media, încercând intimidarea și descurajarea ARCB în lupta pentru dreptate și apărarea Catedralei Sf. Iosif;

* 4 iunie 2015 – Tribunalul București prin decizia irevocabilă nr. 160/2015 atestă că în 12.10.2011 s-au făcut lucrări de construire, iar procesul verbal de recepție la finalizarea lucrărilor purtând data de 21.10.2010 este un fals. Această decizie confirmă sentința nr. 2515/12.02.2015 a Judecătoriei Sectorului 1 București;

* 16 decembrie 2015 – Curtea de Apel București respinge recursul formulat de MBD împotriva radierii CP din cartea funciară. Judecătoria Sector 1 prin Sentința 6632/2013 și Tribunalul București prin hotărârea nr. 1294/2014 din cadrul dosarului 42399/299/2011 respinseseră cererea MBD împotriva radierii din cartea funciară, reținând că nu erau îndeplinite în totalitate la data formulării cererii de înscriere provizorie, respectiv de intabulare, condițiile legale necesare pentru admiterea cererii, în temeiul art. 47 alin. 1 și 6, 48 alin.1 lit. a și 55 alin. 1 din Legea nr. 7/1996, cu modificările ulterioare;

2016

* 4 aprilie 2016 – CA Constanța prin decizia irevocabilă 89/2016 lămurește definitiv titlul executoriu constituit de sentința 2520/2012, în sensul că Primarul General al Municipiului București desființează clădirea ilegală CP prin dispoziție de primar și nu prin autorizație de desființare;

* 6 mai 2016 – Tribunalul București prin hotărârea 637/2016 respinge cererea lui Ioannis Papalekas împotriva ARCB și a ÎPS Ioan Robu prin care investitorul grec cerea despăgubiri de 5 milioane de euro, practic încerca să reducă la tăcere Arhiepiscopia.